SĂ NU MĂ CERȚI

SĂ NU MĂ CERȚI

Te rog nu mă certa că-n astă seară

Nu voi dormi acasă-n așternut,

De multă vreme n-am mai petrecut

Pe-un colț de cer, pe-o pajiște stelară.

Vreau să dansez pe-o muzică divină

Și poate-am să-mi permit un pic de vin

Cu iz de mir, de-un roșu cristalin,

Pe care-l beau și îngerii la cină.

Va fi frumos, iubite! La serată

Se cântă și se-ascultă poezii

Se bea nectar din cupe argintii,

Luceferi mii dansează noaptea toată.

Eu la sfârșit o voi porni agale,

Desculță și cu pletele în vânt,

Să simt sub tălpi cum fiece cuvânt

Se leapădă de vise reci și goale.

Și-am să mă plimb pe Căile de Lapte

Când s-or ciocni de tâmple primii zori

Și am să rup hoțește niște flori

Din primul pom, ce-l văd, cu stele coapte.

De-ai să mă simți cum voi pluti ușoară,

Când lângă tine-n tain-am să revin,

Cu stele-n păr și-n grai cu iz de vin,

Să nu mă cerți, iubite, pentru-aseară.

                                              Geestacht, 16.11.19

Copyright © 2019 Silvia Rîșnoveanu