O TREAPTĂ MAI APROAPE DE CER

AZI CA NICIODATĂ Niciodată zarea n-a fost mai senină, Niciodată cerul n-a-ndrăznit mai mult Să-mprumute chipul marelui tumult Valurilor mării care mi se-nchină Când la mal le-așteaptă pacea mea deplină. Azi ca niciodată liniștea nu doare Se ivesc din ierburi visele pe rând, Sufletul, la maluri, crește flori de gând Și le-așteaptă valul cu înfrigurare, Ca un țărm ce-și are marea la picioare. Mi-e senin în suflet, cer fără de pată, Marea mi se-nchină... Eu cu un sărut, I-am șoptit adio unui veac trecut L-am trimis pe valuri înapoi, căci iată, Mă dezleg de tine, azi ca niciodată.                                                Hamburg, 04.06.19 © 2019 Silvia Rîșnoveanu