PLOAIE DE NOIEMBRIE

Noiembrie iar plouă pe file-n calendar

Și pe-nvechite ceasuri demult uitate-n turn,

Pe lămpi ce lăcrimează, din ochiul lor nocturn,

O flamă pesimistă cu amintiri de jar.

Nedefinite umbre se-ntind pe trotuar,

Îngălbenite, triste, lipsite de-ajutor,

Răpuse-mprăștiate de-un vânt neiertător

La ceasurile-n care e noapte la hotar.

Se sparg de felinare stropi reci și prea grăbiți,

Cu sunete buimace de metronom dogit,

Rupând tăceri absurde în gându-mi obosit,

Doar noi pășim prin toamnă de nimeni auziți.

Noiembrie își plouă șuvoaiele din nori

Cu-nchipuiri de-o clipă, cu-adânci păreri de rău

Că vifore nebune m-au smuls din pieptul tău,

Să nu te dor iubite, să nu mai poți să dori.

                                                         Hamburg, 03.11.18